mama imi spunea de dimineata ca zambesc cand ii saruti pe mana
stau in asteptare sa le plece ingerul, dintre ei, se stinge incet
am plans
pe la pranz Ana imi scria: ”Nu stiu de ce dar mereu cand vad fotografii cu ingeri ma gandesc la tine”
am plans
cineva asteapta sa-si nasca ingerul si cere ruga
am plans
marturisire: vreau sa te tin de mana pana imbatranim! sa nu mai plec din raiul meu!
am zambit
ma uit iar la prunc, doarme lin
are in jurul lui pulbere ... de inger
oare nu ne nastem ingeri!?
unde ne lasam aripile?
Inainte de toate lucrurile a fost creata înțelepciunea.
cand imbatranim ne cresc la loc?
ceva desavarsit......... Enya - Journey of the Angels de Tavasoncellos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu