turnul babel sau coloana infinitului

azi sunt un fir de praf .....de pe jos :)
purtat de vantul dintre geamuri in orice directie, in functie de sensul in care bate
caramizile se aseaza doar pe orizontala si turnul nu se mai inalta
stiu stiu...nu se aseaza si nu se inalta ele de la sine...
miscarile concentrice si ritmice ale traiului ma conduc cu emotie
la gandul ca ne indreptam prin toate astea spre infinit...sau nedefinit :)

le gasiti aici

impreuna

tot cu emotie pulsez la gandul ca firul de praf nu sta ascuns
iese la suprafata, la suprafata trairilor
se cerne si prin asta se discerce...
la sfarsit ramane doar jocul
jocul miscarii, jocul cuvintelor, jocul culorilor, jocul emotiilor....jocul copilariei, jocul vietii