se văd câteva floricele roz
e semn viu
sunt în viață
miros
țes zilnic trăiri
multe mă nemulțumesc
sunt
- amestec de flori de iarnă
înghețate
moi
dureroase
dar vii
- pâine framăntată
mult
prea coaptă
- semință neîncolțite
- când caldă
- când rece
știu că mulți nu mă mai plac așa
câteodată nici pruncii
m-am atașat de textile
sper să țină această legătură
e nevoie de timp
pentru a mă vindeva
de răni
de alegeri
de convingeri
de stat acasă
de nervi
să fac loc bucuriei
să fac rabat la curațenie
la prunci
la timpul asta
nu pot
dar mai presus de
nu pot e nu vreau
vreau text-ile
moi și pufoase
cei care mă vor altfel
vor avea de așteptat
mi-au luat-o în cap
cu libertatea de a nu lucra decât cu drag
pentru alții
și mai ales pentru cei dragi
mă mai salvez cu un tort
vegan sau nu
cu o sărbătoare reală
sau inventată
cu o lume de poveste
care se ascunde.
sper să o las să fie spusă
frumos
prin felul meu
cu mai puține ieșiri din fire
cu mult cântec.
poveste cu prunci
cu păpuși
cu text
cu cuvinte
și cu textile:)
Mă simt mai aproape de voi citind toate astea. Vă îmbrăţişez!
RăspundețiȘtergereE semn că ne vedem curând:)
Ștergere