luni, 10 noiembrie 2014

sfere


migdale, mere rase, miere, unt de cocos, praf de roșcove, învelite în alune sfărîmate sau semințe de cînepă
scriu despre iubire
ce simplu e să spui
Îl iubesc pe Dumnezeu!
pentru că oricum nu îl vezi
nu îl atingi
nu îl întîlnești
...nu e fizic undeva...
ce facem cu restul?
cu cei din jur...
cu mulțimea
cu cei care nu sunt deloc ușor de acceptat
ce să mai spunem despre iubit...

să-i iubim ca pe noi înșine
să-i acceptăm
să ne străduim
să ne dăm viața pentru ei
sau cel mai bine ar fi
SĂ LE DĂM VIAȚĂ!

să privim spre înălțimi
acolo unde iubim totul
și ne e așa simplu să o spunem

2 comentarii:

delia spunea...

Ne iubim noi oare pe noi insine? cred ca de acolo trebuie sa incepem, sau sa ne intoarcem daca ratacim. La noi e solutia. Sa stam cu noi, sa ne privim reactionand, sa ne acceptam limitele si sa ne zambim cu drag in oglinda: "-Hai, curaj, sunt sigur ca poti zambi si azi vietii". te pup.

emilie.veres spunea...

Multumesc, draga mea D! Incerc...zambetul meu ar face ravagii:))